Dacă ești un fan al Universului Marvel (cine nu e?) și ai fost plăcut surprins de filmul care l-a reintrodus lumii pe Căpitanul America în varianta lui modernă, interpretată de Chris Evans, atunci cu siguranță vei vrea să vezi continuarea poveștii în “The Winter Soldier”. Dacă primul film a fost menit să aclimatizeze publicul cu ideea eroului cu un spirit etic de excepție și a reușit să facă asta cu succes într-o bună măsură, partea a doua ridică standardele din aproape toate punctele de vedere.
“Captain America: The Winter Soldier” este piesa de intrare a fraților Russo în seria “Infinity Saga” a producțiilor Marvel, proiectul îndrăzneț imaginat de Kevin Feige care probabil va rămâne cel mai profitabil în istoria cinematografiei. Și cum tu ca regizor vrei să faci o primă impresie bună cu o producție care ți-ar putea deschide calea către mai mult, Joe și Anthony și-au făcut temele al naibii de bine și au livrat un film solid, care nu numai că nu a dezamăgit, dar a și impresionat suficient de mult cât să-i propulseze pe cei doi frați la cârma celor mai importante filme din serie: “Civil War”, “Infinity War” și “Endgame”.
Așadar, știm deja cine este Steve Rogers, care-i sunt rădăcinile și ce sacrificii a fost dispus să facă pentru a-și câștiga renumele și a deveni un simbol al Americii. Pentru cei care (foarte improbabil) au uitat sau cei care nu au văzut “Captain America: The First Avenger” (și ar trebui să o facă), Rogers a dus în cârcă greul bătăliilor din Al doilea Război Mondial, a pus naziștii la punct și a stopat organizația secretă și malefică Hydra din a-și extinde veninul asupra lumii. Și, în mod convenabil, eroul Americii a sfârșit înghețat timp de zeci de ani, suficient cât să poată fi descoperit și “restaurat la viață” în zilele noastre, ca să ne putem bucura de el și într-un New York modern și avansat tehnologic.
Filmul începe reiterând cumva ideea din prima parte, a unui Steve Rogers neadaptat la stilul curent de viață, care încearcă să-și găsească reperele și scopul. Doar că de data asta nu mai e un sfrijit bătut la orice colț de bloc, ci un super soldat, care, în ciuda abilităților sale fizice, se străduie încă să-și găsească locul într-o societate în care nu s-a integrat niciodată cu adevărat.
Acum însă, are companie nouă. Organizația SHIELD există în continuare, dar nu cu membrii ei din ’45, ci cu câteva fețe proaspete, din care putem să-i scoteam în evidență pe directorul SHIELD, Nicholas Fury (Samuel Jackson) și pe spioana bună la toate, Natasha Romanoff / Black Widow, intepretată de Scarlett Johanson. Cine a văzut deja “The Avengers” (sau “Ironman 2”) știe care-i treaba cu ei, dar să-i menționăm totuși, având în vedere că aici sunt personaje cheie. Echipa se lărgește și cu o figură nouă, Sam Wilson, interpretat de Anthony Mackie, care pe vremuri se duela în versuri cu Eminem în “8 Mile”. Acum nu mai are treabă cu rap-ul, în schimb se va dovedi rapid cel mai de nădejde camarad al căpitanului.
Lucrurile se complică în momentul în care Steve realizează că jobul lui nu se mai rezumă doar la a-i bate pe băieții răi, pentru că îi amenință patria și pacea în lume. A nu se înțelege greșit – Captain America bate băieții răi în continuare – doar că de data asta motivația din spatele misiunilor lui devine discutabilă. Lumea s-a schimbat, structurile ierarhice sunt mai complexe, spionajul a devenit un factor comun și acceptat de lideri, iar ordinele venite de sus pot fi mereu puse sub semnul unor interese politice ascunse. Rămas în continuare fidel sistemului său de valori, Rogers conștientizează treptat natura duplicitară a acțiunilor întreprinse de SHIELD și începe să-și conteste propria conducere. După cum vă puteți imagina, conducerea nu rămâne pasivă și de aici se nasc scânteile.
Dar asta nu e tot. Exceptând lupta cu sistemul, Captain America va avea de combătut și un adversar puternic și misterios, supranumit de vocile temătoare Războinicul Iernii (de unde și numele filmului). Cine e, de unde vine și ce afilieri are? Cam asta încearcă să afle și Cap și compania. Ce putem deduce în schimb este faptul că The Winter Soldier e un personaj la fel de badass ca și Captain America. Are forță, viteză, tehnică de luptă și, evident, un costum pe măsură echipat cu toate cele. Este ușor de imaginat că cei doi vor fi puși față în față și, ca să fiu sincer, duelul lor fizic este unul dintre deliciile filmului.
Hai că nu e atât de SF
“Captain America: The Winter Soldier” e un film care excelează din mai multe puncte de vedere. Un aspect care îl distinge din start de restul filmelor Marvel este doza superioară de realism – atât a intrigii, cât și a desfășurării acțiunii. Într-un univers în care zeii există în mod fizic și fac naveta între lumi, iar fizica permite deschiderea unor portaluri prin care monștri plutitori atacă din cer populația Pământului, filmul ăsta nu poate fi mai ancorat în realitate de-atât. A nu se înțelege greșit, elementele SF încă există (ar fi și imposibil altfel, atâta timp cât un om care stă la gheață timp de câteva decenii poate fi decongelat și repus pe picioare). Doar că de data asta, acțiunea, interpretările și explicațiile filmului pot fi mult mai ușor digerate și nu îți insultă într-un mod grosolan inteligența.
Un alt lucru care personal mi-a plăcut a fost faptul că scenariul se axează doar pe câteva personaje. Automat, asta le oferă actorilor mai mult timp în fața camerei pentru a-și dezvolta personajele și ție ocazia să le cunoști și să le înțelegi mai bine. Dialogurile sunt solide, cu substanță, iar replicile inteligent formulate. Evident că umorul nu lipsește (doar e una din mărcile Marvel), doar că și el e într-un dozaj mai mic aici, comparativ cu ce poți regăsi în filmele lui Ironman sau în Avengers. Și asta e ok. Personajul principal în sine inspiră destul de multă seriozitate, iar filmul se derulează într-o notă ceva mai sobră, așa că un exces de glume nu se încadra oricum în peisaj.
Chris și prietenii săi
Și dacă tot am pomenit de actori, hai să-i și evidențiem un pic. Pentru că și-au făcut bine treaba, fiecare aducând pata de culoare necesară personajului interpretat. Chris Evans probabil nu mai are nevoie de reconfirmare. Își continuă perfect rolul de băiat serios, bine intenționat și deloc dispus la a face compromisuri. Interesant e faptul că Evans este recunoscut ca fiind cel care amuză lumea pe platourile de filmare. Deci probabil n-am putea spune că se regăsește în personaj în măsura în care Robert Downey Jr. se regăsește în Tony Stark. Putem însă afirma că a avut grijă Chris să-și mențină tonusul muscular și pentru acest film, spre satisfacția fanilor/fanelor. Și frații Ruso au avut grijă la rândul lor să ofere publicului feminin câteva cadre cu el în maiou sau tricouri mulate.
Nici bărbații nu au fost uitați. Pentru că Scarlett Johanson revine ca spioană fatală în costumul ei de spandex negru. Și e la fel de periculoasă și seducătoare ca și în precendentele apariții.
Sam Jackson livrează și el din nou la înălțime și rămâne la fel de spumos ca de fiecare dată. Chiar nu aș putea vedea pe altcineva interpretând rolul unui oficial de agenție guvernamentală, cu replici și atitudine de băiat de cartier.
Nu putem închide runda de mențiuni fără a sublinia onorabila prezență a distinsului Robert Redford. Chiar dacă i-a trecut de mult timp perioada de glorie, rolul său în “The Winter Soldier” este unul cât se poate de relevant și din punctul meu de vedere s-a încadrat perfect în anturaj.
Acțiune din toate părțile
Dacă cineva m-ar întreba totuși ce mi-a plăcut cel mai mult la filmul ăsta, răspunsul meu ar fi scurt: acțiunea. Așa cum am remarcat și mai devreme, subiectul filmului e suficient de interesant, intriga e bună, personajele sunt bine interpretate, dar cred totuși că punctul forte al filmului și motivul pentru care frații Ruso au dat cu adevărat lovitura este modul în care au reușit să închege scenele de acțiune. Vei avea parte de: lupte cu arme de foc, explozii, urmăriri și mai ales (și aici aș adăuga un asterisc pentru atenția acordată la detalii) lupte corp la corp.
O bilă albă și pentru coloana sonoră, care complementează perfect atmosfera de suspans și te ține mai bine conectat la tensiunea momentului. Pe toată durata fillmului, acțiunea are o dinamică excelentă și n-o să ai în niciun moment senzația că regia a lenevit și a vârât câteva scene ieftine doar ca să umple timpul de filmare și să bifeze următorul punct din scenariu. Trebuie să recunosc, Marvel a ridicat ștacheta din punctul ăsta de vedere și o să fie o provocare să o mențină și în următoarele filme din franciză.
Dacă ești fan Marvel sau fan al filmelor cu supereroi, “Captain America: The Winter Soldier” este pentru tine. De altfel, și dacă ești doar un pasionat al filmelor de acțiune, dar nu te dai neapărat în vânt după caractere de benzi desenate, merită să-i dai o încercare. Pentru că în final vei fi răsplătit cu două ore de acțiune, thriller și suspans, îmbinate excelent într-o formulă cinematică modernă.
